plus 500

duminică, 31 octombrie 2010

CULTIVA MEI NU FI PAPAGAL

        
       Majoritatea cultivatorilor sunt reticenti in aplicarea acestei culturi deoarece nu este bine cunoscuta in primul rand iar al doilea motiv ar fi ca le este teama ca nu au ce face cu recolta. Am sa va spun doar ca in toata tara sunt deschise cateva mii de pet-shopuri (magazine cu animale de companie si hrana pentru acestea) iar necesarul de mei in tara noastra nu este acoperit in momentul de fata si faptul ca valoarea nutritiva a paielor ce rezulta din cultivarea meiului este foarte mare. O sa va prezint aceasta cultura cu toate particularitatile ei si sper sa va conving ca este o cultura profitabila.
          Meiul a constituit în vechime, la numeroase popoare, o cultura de baza. El era folosit în alimentatia omului sub diferite forme (pîine, mamaliga), dar si în alimentatia animalelor în special a pasarilor. Importanta meiului în Europa a scazut începînd din Evul mediu fiind înlocuit treptat cu grîul, porumbul si alte cereale mai productive si mai valoroase. Paiele pot fi folosite ca si furaj grosier. Semanat ca a doua cultura, se poate folosi ca masa verde sau fîn. Meiul are perioada de vegetatie scurta (produce boabe chiar si semanate în iunie) si un coeficient mare de înmultire (cu 1 tona de samînta se pot însamînta 60 - 70 ha) fiind indicata si ca o planta pentru reînsamîntarea culturilor compromise de diferite calamitati.                               
         Meiul este o planta anuala cu o perioada de vegetatie scurta, cuprinsa între 60 - 90 zile. La germinatie meiul emite o radacina embrionara apoi formeaza radacinile coronare dispuse în cea mai mare parte în stratul arabil. Tulpina are 50 - 150 de cm, acoperita cu peri, plina în interior sau cu un lumen foarte mic. Frunzele sînt paroase, lipsite de urechiuse cu stomate putine si mici. Inflorescenta este un panicul nearistat de diferite forme. Fecundarea este autogama, existînd si un anumit precent de alogamie (anemofila, entomofila). Înfloreste dupa 45 - 55 de zile de la semanat, iar pîna la maturitate mai necesita 30 - 40 de zile.
        Din punct de vedere alimentar, meiul este considerata o cereala de mai mica importanta dar, valoarea furajera a acestei specii este mai ridicata datorita urmatoarelor particularitati:
-       în hrana animalelor se folseste sub forma de furaj verde, fân sau semifân, în nutritia vacilor cu lapte, a cailor, iar boabele constituie hrana de baza a multor pasari de ornament;
-       boabele de mei au o valoare nutritiva ridicata, cu un continut de 10-11% substante proteice, 3-4% grasimi, 8-10% celuloza;   
-       paiele de mei sunt foarte apreciate în hrana animalelor, în comparatie cu celelalte cereale, deoarece 1 kg de paie valoreaza 0,51 unitati furajere;
-       în alimentatia omului, boabele de mei se folosesc sub forma de crupe sau pasat si pentru prepararea unei bauturi alcoolice (braga);
-       este o valoroasa planta pentru conveierul verde furajer, mai ales în zonele secetoase, deoarece poate fi cultivata si în cultura dubla, dupa cerealele de toamna, având o perioada scurta de vegetatie.
        Soiuri: Raduga, Marte, Matador, Margarit, Minerva.
       Cele mai bune premergătoare sunt cele ce se recoltează devreme: cerealele de toamnă, borceagurile de toamnă, rapiţa de toamnă, cartofii timpurii, leguminoasele anuale.
        Meiul are cerinte termice ridicate, fiind o planta cu rezistenta ridicata la seceta. Se poate cultiva în miriste dupa plante care elibereaza terenul vara (iunie). Temperatura minima de germinatie este 8 - 10 grade C. Cerintele fata de apa sînt reduse, dupa perioade de seceta plantele putînd sa revina usor la functiile vitale normale daca timpul devine favorabil. Radacinile pot absorbi apa din soluri cu umiditate scazuta la fel ca sorgul. Meiul cu panicul rasfirat este mai rezistent la seceta decît cel cu panicul compact. Solul mai favorabil pentru cultura meiului este cel cu textura mijlocie spre usoara, care se încalzeste usor, cu reactie neutra spre alcalina. Nu reuseste pe soluri grele, compacte, umede.
   La semanat se foloseste samanta mare sanatoasa, tratata contra taciunelui.
Semanatul se face cu samatoarea de paioase la 12 cm intre randuri, in agregat cu un tavalug usor pentru grabirea rasariri.
Adancimea de semanat este de 1-2 cm.
Semanatul se declanseaza cand in sol este minim 10 grade, respectiv la inceputul lunii mai. Se foloseste la semanat intre 15-20 kg/ha de samanta.
          Lucrarile de ingrijire consta in erbicidarea buruienilor cu frunza lata, la fel ca la griu. Momentul erbicidarii este atunci cand buruienile sunt in faza de rozeta. La începutul perioadei de vegetaţie pericolul de îmburuienare este mare, deoarece după răsărire plantele au un ritm mai lent de creştere.În zonele irigate se recomandă aplicarea a 1-2 udări cu 400-500 m3/ha apă.
         Pentru fertilizarea a 100 kg boabe + paiele corespunzatoare meiul extrage cca : 3,0 kg azot, 1,4 kg acid fosforic, 3,5 kg oxid de potasiu si 1,0 kg oxid de calciu. Aceste elemente se absorb mai lent în prima parte a vegetatiei, ritmul asimilarii lor creste mult în faza alungirii paiului.
        Momentul recoltatului este atunci cand au ajuns la coacerea deplina peste 60 % dintre boabele din panicul.
        Productiile de boabe la hectar ajung la 3 tone iar cele de paie la 4 tone.
        Paiele de mei sunt mai valoroase pentru hrana animalelelor decat cele de ovas.
        Eu sper ca prin aceasta prezentare ca v-am convins de importanta acestei culturi si de profitabilitatea ei. Eu consider ca nu este o cultura pretentioasa, este rapida (se poate cultiva de doua ori intr-un an) si productia se valorifica foarte repede si usor clientii fiind numerosi. Va urez multa bafta si sper ca va place idea.